Gradul de conformare GDPR, în domeniul sanitar românesc, nu a depășit 15%

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR-General Data Protection Regulation) a apărut pentru a oferi un grad de control într-o lume dominată de tehnologie, iar conformarea la acest Regulament nu înseamnă altceva decât crearea cadrului în care datele cu caracter personal și special ale pacienților să fie protejate. Atacurile cibernetice asupra spitalelor din România demonstrează vulnerabilitatea sistemului sanitar în fața avansului tehnologiei, dar și lipsa de interes și implicare a conducerii spitalelor pentru a avea un plan de conformare adecvat, pentru că incidentele de securitate trebuie văzute ca o chestiune de regulă, apar ca urmare a nerespectării unui soi de disciplină într-un anumit domeniu. În sistemul sanitar românesc gradul de conformare GDPR se află sub pragul de 15%, atrage atenția Marius Dumitrescu, președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD). Într-un interviu acordat Revistei Health, președintele ASCPD a oferit mai multe detalii despre riscurile neconformării GDPR, care sunt vulnerabilitățile, dar și care ar fi măsurile necesar a fi implementate pentru protejarea datelor pacienților.

A trecut mai mult de un an de la aplicarea Regulamentului UE 679/2016 și în România vorbim deja  de breșe de securitate în sistemul sanitar. Din acest fapt se poate deduce că sistemul încă nu este pregătit întru totul pentru protejarea datelor cu caracter personal?

MD: Spitalele sunt o țintă a atacurilor ransomware în toată lumea, nu doar în România. Foarte multe astfel de incidente au fost raportate de spitale și înainte de 25 mai 2018, dar în ultimii ani am observat că specialiștii vorbesc despre o creștere exponențială a numărului de cazuri. Sunt trei întrebări la care autoritățile române și managerii spitalelor trebuie să găsească răspunsuri cât mai curând: ”de ce sunt vizate spitale din România?”, ”de ce sunt
așa de multe incidente în domeniul sanitar?” și, poate cea mai importantă întrebare, ”putem evita să devenim ținta unui atac cibernetic?”.

Ransomware-ul este un virus sau mai bine spus un software malițios care blochează accesul la fișierele stocate într-un sistem informatic, solicitând plata unei sume de bani în schimbul redobândirii accesului la acestea. De cele mai multe ori, fișierele criptate de malware nu pot fi decriptate nici după efectuarea plății către atacatori. Acest tip de malware nu urmărește o vulnerabilitate a sistemului informatic ci o eroare umană, de cele mai multe ori fiind transmis ca atașament al unui e-mail, sub forma unei facturi, a unei comenzi sau alt tip de document, păcălind astfel utilizatorii mai puțin conștienți sau vigilenți. Interesant este faptul că acest tip de malware nu ar fi putut depăși filtrele antivirușurilor existenți pe piață, ceea ce subliniază o primă problemă din spatele acestui atac în spitalele din România: spitalele atacate nu aveau sisteme antivirus actualizate, iar angajații acestora nu au fost instruiți cu privire la  identificarea unor asemenea atacuri.

La o analiza mai atentă a infrastructurii din domeniul sanitar românesc identificăm încă un număr mare de echipamente conectate care nu beneficiază de ultimele patchuri de securitate sau chiar folosesc sisteme de securitate care nici măcar nu mai sunt actualizate de producători. De exemplu Windows XP, care nu mai beneficiază de suport și actualizare din partea Microsoft este folosit în continuare pe scară largă în sistemul sanitar românesc, făcând posibilă funcționarea aparatelor de radiografii dentare, RMN-uri sau CT-uri. Prin infectarea unuia dintre aceste computere cu sistem de operare învechit se poate infecta apoi foarte simplu întreaga rețea.
Evident, ne întrebăm de ce nu sunt așa de ușor de înlocuit aceste sisteme de operare învechite și răspunsul ar trebui sa îl căutăm fie la producătorii de echipamente medicale care ar trebui să actualizeze gratuit softurile de interfață cu echipamentul astfel încât să funcționeze în aceiași parametrii și pe sistemele de operare mai noi, fie la managementul unităților medicale care au amânat investițiile în sisteme noi de operare din lipsă de fonduri sau pur și simplu pentru că echipamentele funcționează normal, chiar dacă sunt vulnerabile în fața atacurilor cibernetice.

Ce tip de malware a infectat sistemele din spitalele românești?

MD: În urma unei investigații derulate de specialiști în securitate cibernetică din cadrul CERT-RO, Cyberint și Bitdefender, s-a constatat că formele de malware responsabile de atacurile cibernetice recente asupra unor spitale din România au fost Maoloa și Phobos. Acești doi malware nu sunt o noutate absolută, Maoloa fiind prima dată descoperit în februarie 2019, iar Phobos era cunoscut încă din decembrie 2018.

ASCPD a tras un semnal de alarmă încă de la începutul anului 2019, în urma sondajului „GDPR in HEALTH România” realizat în decembrie 2018.  Astfel, ASCPD a semnalat atunci faptul că 37,44% dintre instituțiile sanitare cuprinse în analiză s-au confruntat cu incidente de securitate și cu toate acestea 73,85% din total nu au implementat un plan de reacție la incidentele de securitate. 70,26% încă foloseau adrese de email @yahoo.com sau @gmail.com în interes profesional în interiorul rețelei, expunând astfel organizația unor riscuri care pot fi evitate. Mai mult, 11,28% nu aveau implementate sisteme tehnice de protecție antivirus, cel mai des invocând lipsa fondurilor. Fiecare organizație, nu doar cele din domeniul sanitar, trebuie să implementeze un plan de răspuns la incidente de securitate prin care să identifice și să descrie rolurile și responsabilitățile echipei de răspuns în cazul unei breșe de securitate și apoi să realizeze simulări practice pentru a testa modul de reacție a angajaților în cazul unui atac cibernetic.

Securizarea datelor pacienților este importantă într-un sistem de sănătate. De ce în spitalele publice din România nu s-au luat obligatoriu măsuri pentru a proteja aceste date?

MD: Accesarea datelor pacienților este crucială pentru îndeplinirea actului medical. Astfel, în urma atacului cibernetic din iunie 2019, sute de pacienți români nu au putut beneficia de serviciile medicale în spitalele afectate, fiind invitați să revină ulterior sau încurajați să apeleze la serviciile altui spital. Recunoașterea valorii acestor date de către ministrul Sănătății este un cuțit cu două tăișuri.

Deși semnalul era orientat spre mobilizarea instituțiilor medicale în vederea prevenirii altor atacuri, atunci când afirmi că “10.000 de euro sunt nimic față de datele stocate acolo”, recunoscând că în trecut s-a optat pentru plata recompenselor solicitate de atacatori pentru decriptarea datelor, acest mesaj poate fi perceput de atacatori drept o încurajare de a continua atacurile și de a solicita recompense mult mai mari.

Recuperarea datelor, fie că este realizată de specialiști în IT sau prin achitarea recompensei solicitate de atacatori, este mult mai costisitoare decât adoptarea măsurilor de securitate necesare prevenirii unor asemenea atacuri. În totală contradicție cu mesajul ministrului Sănătății, instituțiile și companiile cu competențe în domeniul securității cibernetice, printre care CERT-RO, Cyberint și Bitdefender, sfătuiesc utilizatorii infectați “să nu plătească atacatorilor taxele de decriptare solicitate”.

Plata recompensei nu reprezintă o garanție că infractorii își vor onora promisiunea și le vor reda accesul la date și, în plus, ar putea fi țintite din nou de aceeași grupare, întrucât au deja un istoric de buni platnici. Echipa CERT-RO îndeamnă fiecare operator să raporteze astfel de incidente de securitate la numărul de telefon 1911 sau pe mail (alerts@cert.ro), cu includerea a două fișiere infectate (criptate) pentru analiză. Se recomandă să fie atașate acele fișiere într-o arhivă, protejate cu o parolă, care să fie specificată în textul mesajului.

După atacul cibernetic asupra spitalelor Ministerul Sănătății a emis o adresă prin care a informat unitățile spitalicești ce măsuri trebuie luate pentru a preveni atacurile cibernetice, recomandări emise inițial de CERT-RO. ASCPD a atras atenția că pe lângă cele recomandate de CERTRO ar mai fi nevoie de o serie de măsuri, necesar a fi implementate. Despre ce este vorba?

MD: Apreciem ca foarte importante aceste recomandări, însă atragem atenția că  prevenirea atacurilor cibernetice nu ar trebui să se limiteze la această listă, motiv pentru care am mai sublinia câteva măsuri importante: auditarea sistemelor IT în vederea identificării vulnerabilităților; implementarea unor politici clare privind prelucrarea datelor personale; criptarea datelor stocate pe dispozitivele mobile (laptop, tabletă, memorii USB) pentru
a împiedica accesarea datelor în caz de pierdere sau furt; criptarea datelor personale transmise prin e-mail; interzicerea accesării datelor de pe CD, DVD, stick-uri USB sau altele asemenea, dacă provin din surse nesigure; echipamentele de lucru care stochează date personale vor fi parolate, vor fi blocate atunci când nu vor fi utilizate (ctrl+alt+del → lock this computer); asigurarea unui sistem de management al accesului, astfel încât fiecare utilizator să se logheze la echipamentul de lucru cu user și parolă proprii.

Una dintre cele mai importante aspecte pe care nu am regăsit-o în adresa Ministerului este necesitatea instruirii personalului. Un personal instruit va fi mult mai vigilent, va identifica eventuale pericole și va cunoaște procedurile pe care trebuie sa le urmeze pentru a identifica, semnala sau limita efectele unui atac cibernetic.

Conștientizarea pericolelor în domeniul securității este o parte esențială a formării angajaților și este cel mai eficient mod de a menține companiile în siguranță, de la intruși și hackeri. Procesul de digitalizare atrage după el și metode tehnice avansate de securitate, care cresc gradul de protecție al vieții private, dar trebuie să conștientizăm în primul rând că cea mai mare vulnerabilitate în cadrul unei organizații este chiar resursa umană. Este nevoie de educație a personalului mai mult decât de investiții mari în soluții tehnice de securitate.

Dincolo de educația personalului cât este de important ca operatorul de date, în cazul spitalelor, managerii, să renunțe doar la a căuta soluții formale și să aleagă complianța la GDPR personalizând implementarea acestui Regulament pe unitatea pe care o conduce?

MD: În tot acest GDPR este vorba despre oameni, sau mai bine spus despre NOI! Nu este vorba despre creşterea birocraţiei şi despre proceduri sufocante. Este vorba despre respectul pe care trebuie să îl acordăm şi să îl obţinem unii de la ceilalţi, respect de care am uitat datorită banilor obţinuţi prin tranzacţionarea datelor personale şi a informaţiilor confidenţiale, efect direct al evoluţiei exponenţiale a tehnologiei.

Noi, ca operatori de date, trebuie să renunţăm la a mai căuta soluţii formale. Complianţa GDPR nu se obţine apăsând butonul „Print“, orice operator care alege această cale rămâne la fel de expus riscurilor. Spitalele din România sunt atacate pentru că sunt vulnerabile și este profitabil având în vedere valoarea informațiilor și caracterul sensibil și mai ales precedentele create prin plata rascumpărării accesului la date. Putem evita aceste incidente dacă în
primul rând renunțăm la mentalitatea că “mie nu mi se poate întâmpla” și investim în instruirea resurselor umane, implementând planuri și proceduri de lucru în caz de atac cibernetic și alocând fonduri pentru a impune măsuri adecvate de protecție tehnică și organizatorică.

După data de 25 mai 2018, au fost aplicate amenzi pentru neconformare în spitalele din Europa?

MD: Spitalul Haga din Olanda a fost amendat în acest an pentru neasigurarea unui grad adecvat de securitate a datelor pacienților săi., cu suma de 460.000 euro. Spitalul Barreiro din Portugalia a primit o amendă de 400.000 euro pentru incapacitatea de a asigura confidențialitatea și integritatea datelor din sistemul lor. În urma investigației s-a constatat că angajații spitalului au avut acces la datele pacientului prin profiluri false.

Participați frecvent la conferințe GDPR organizate la nivel European. Din informațiile prezentate care este gradul de implementare al GDPR în alte țări din Europa și cum stă România la acest capitol?

MD: Procentul de operatori care au adoptat și implementat principiile GDPR este greu de calculat cu exactitate, dar având în vedere că numai în domeniul public avem peste 42.000 de autorități, toate cu obligația de a fi implementat deja măsuri tehnice și organizatorice, și cunoscând sistemul sanitar din ultimii 18 ani, estimez că gradul de implementare nu a depășit procentul de 15%. Putem, în schimb, să analizăm poziția țării noastre din punct de vedere al notificării breșelor de securitate și a investigațiilor derulate de autoritățile de supraveghere europene. România este extrem de departe de media europeană în ceea ce privește plângerile privind prelucrările ilegale de date personale. De exemplu, în perioada cuprinsă între 25 mai 2018 și până în februarie 2019 la nivelul UE au fost raportate nu mai puțin de 59.000 de breșe de securitate. Campioni la acest capitol au fost olandezii, cu 15.400 breșe notificate, în timp ce România număra la acea vreme doar 270. Analizâd această situație am găsit două răspunsuri posibile: ori noi, românii, suntem un popor norocos și atacurile cibernetice ne evită, ori nu recunoaștem o breșă de securitate nici dacă ne împiedicăm de ea.

Mai mult, din Raportul European Data Protection Board, care cuprinde datele înregistrate de autoritățile de supraveghere în primele 9 luni de la aplicarea GDPR-ului, aflăm că autoritățile europene de supraveghere au deschis în total 94.622 de investigații, din care aproape 65.000 au survenit în urma notificărilor privind încălcarea datelor (a breșelor de securitate). În România s-au efectuat 460 de investigații din oficiu (69 din sesizări și 391 în urma
încălcărilor notificate autorității) și 456 de investigații dispuse în urma plângerilor persoanelor vizate, care erau aproximativ 5000.

Unul dintre motivele pentru care avem acești indicatori este bugetul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal care este cu aproape 50% mai mic decât necesarul estimat de EDPB și în al doilea rând schema de personal a autorității care este mult subdimensionată, necesitând o suplimentare de 142%. Conform datelor oferite de reprezentantul autorității, chiar dacă în orgnigramă sunt prevăzute 85 de posturi, structura organizatorică actuală numără 34 de angajați, cu tot cu șoferi și personal TESA. Apreciez că a fost o muncă titanică să efectuezi acest număr de investigații cu un așa număr redus de persoane angajate în cadrul Autorității.